P.I.M.P. my AD

Put In More Passion !!!

P.I.M.P. my AD

P.I.M.P. my Ad s-a nascut din pasiune. Pasiunea a 5 studenti sa afle lucruri noi, sa experimenteze, sa gandeasca, sa-si depaseasca limitele. Nu ne e frica de esec si am pornit la drum cu gandul ca, oricare ar fi deznodamantul acestei povesti, cu siguranta vom avea ceva de invatat. Ne dam silinta sa fim cei mai buni dintre cei buni !!!

Olimpiadele Comunicarii...

Am ras, am povestit, am prezentat, ne-am calificat, avem client interesant, suntem fericiti, suntem foarte fericiti, avem motive, suntem tineri, suntem abia anul I, suntem noi, am participat la conferinte, noi prieteni, iarasi trenuri, iarasi idei, iarasi distractie, iarasi P.I.M.P. My AD !!!

E Cluj-Napoca, E casa noastra si ne p***m pe capitala voastra!

Ca sa nu incurcam borcanele am ales sa scriu un alt post legat de impresiile lasate de orasul(daca se poate numi asa) Bucuresti, in afara Olimpiadelor.
Cuvinte cheie: scarba, rusine, nesimtire, nepasare.
In primul rand mi-e scarba de Bucuresti.
In al doilea rand mi-e rusine sa stiu ca Bucurestiul e capitala Romaniei. Nu am vazut in viata mea atata nesimtire si nepasare din partea oamenilor cata am vazut in Bucuresti. Nu am vazut in viata mea atata mizerie, indisciplina si indolentza. Nu am vazut in viata mea atata infumurare si atata prostie ridicata la grad de virtute!
Au fost o serie de evenimente prin care unii membrii ai echipei noastre au trecut, iar in decursul acestor evenimente mi-a fost dat sa vad incredibila prostie omeneasca, precum si nepasarea si nesimtirea aratata de(din pacate) compatriotii mei.
Am vazut tot ce se putea vedea la capitolul nesimtire, incepand de la cea din trafic si terminand cu cea de la metrou.
Nu vreau sa enumar aici tot ce am vazut, dar trebuie sa recunosc ca anumite lucruri m-au lasat cu gura cascata. Lumea din care vin eu e mult mai civilizata, si e doar la vreo 500 de km nord-vest de Bucuresti. Nu vreau sa ma laud, dar diferenta e zdrobitoare, si cu toate astea,noi, provincia nu ne batem cu caramida in piept cum o faceti voi, capitala.
Ah,si ca sa inchei...hai sa va zic ceva dragutz...stiti erau povestioarele alea hazlii si bancurile in care ardeleanu' ajungea in Bucuresti si se comporta ca un tzaran si se minuna de una alta...ei, sa stiti ca acuma e invers...vine bucuresteanu in Ardeal si se comporta ca un tzaran!

N-ai cu cine...niste tzarani!


T.U.D.O.R.

Reactii adverse

Am lasat sa treaca vreo 48 de ore ca sa pot scrie post-ul asta la rece...nu ca ar fi vreo diferenta...In primul rand nu am sa tin de regulile de blogg-ing date de Florin Grozea. Am sa vorbesc in numele meu, nu stiu daca colegii mei de echipa impartasesc aceeasi parere cu mine. Ideea e ca am prognosticat podiumul inca de joi seara; e adevarat, nu cu echipele respective, dar cu structura respectiva( locul 1 : echipa din Bucuresti, locul 2 sau 3 : echipa din provincie, iar cea de-a treia echipa de pe podium tot din Bucuresti) . Coincidenta sau nu, se pare ca am avut dreptate.Coincidenta sau nu aceeasi "structura" a avut si podiumul de la Comunicare politica. In ceea ce priveste PR-ul si Comunicarea Institutionala Bucurestiul a ras tot! Trebuie sa recunosc ca inca sunt surprins, intr-un mod negativ ce-i drept...ma asteptam sa aud "locul "x" : Apres Nous".Nu a fost sa fie; nu a fost sa fie nici la Adverstising...nu am auzit nici P.I.M.P. My Ad, nici Advice, nici Greenhorns. Asta nu inseamna ca Cluju' (scuze cacofonia) a plecat cu coada intre picioare; ba din contra Cluju' a fost la mare inaltime. Am plecat cu capul sus, cu mandria nepatata, dar cu un gust amar(cel putin in cazul meu)
Va spun ca ma asteptam ca juriul sa incline spre Bucuresti...e normal, nu? Ar fi fost oarecum rusinos ca provincia sa aiba echipe pe podium, la o competitie care se desfasoara in Bucuresti, cu un juriu format in mare parte din bucuresteni(probabil unii naturalizati) si unde cele mai multe echipe sunt din Bucuresti! In ochii mei aceasta nedreptate va ramane mereu : Bucurestiul e impotriva provinciei!(indiferent ca e vorba de fotbal, politica etc). Nu vreau sa iau exemplu de la Team Saga si sa imi dau cu parerea despre celelalte echipe; am sa-mi tin parerile pentru mine, e mai frumos si mai normal asa. Totusi vreau sa le transmit ceva celor de la Team Saga : imi place ca ati gasit cate un defect mai mic sau mai mare in prezentarile fiecarei echipa, dar nu ati avut taria de caracter sa va faceti autocritica!(cica ii lasati pe altii...hai c-am auzit-o si pe asta!)
Dezamagirea in ceea ce priveste Olimpiadele Comunicarii se mai datoreaza si faptului ca la tutoriatele domnului Matasel si domnului Cohn am primit anumite sfaturi si sugestii, care clar nu s-au regasit in modul de jurizare(iar aici graieste podiumul de la sine).
Ar mai fi multe de spus, dar ma opresc aici. Trebuie sa recunosc ca am venit la Olimpiadele Comunicarii mai mult decat entuziasmat si plec mai mult decat dezamagit.
Toata stima pentru : colegii mei de echipa, pentru Adivce, pentru Greenhorns si pentru Apres Nous!


Cluj-Napoca saluta provincia Bucuresti!

T.U.D.O.R.

Lasati iepurasul in pace!

  • Nu vreu sa intru in polemici despre incarcatura spirituala a sarbatorii Invierii, despre vibratia crestinatatii in zilele astea, post, rugaciune si oua rosii. Nu ca nu ar fii oportun, dar poate nu e locul aici sa fac asta
  • Oricat vrem noi sa blamam pornirile pur romansti, omului nostrui place sa'si adune prietenii si sa mearga la padure de Paste, se bea si sa manance pana plezneste, ca doar e sarbatoare.
  • Asta e motivul pentru care vanzarile in perioada asta cresc de 11 ori decat intr'un interval similar de timp intr'o perioada obisnuita a anului.
  • Nu stiu voi cum sunteti, dar pe mine ma streseaza tare asaltul asta al reclamelor cu iepurasi. Nu pot sa dorm noaptea, si atunci ma tot gandesc ce legatura au iepurasii cu Pastele. Sunt cumva simbolul primaverii? Au vreo legatura cu Iisus? Nici macar una mica? Pacat, ca dau bine.
  • Iepurasii aduc si cadouri. Ce tare mi'i se pare cand aud pe cineva intreband: 'ce ti'a adus iepurasul?' !
  • Cat le dau eu pana transforma treaba asta intr'o traditie? Cam atat cat o sa dureze pana se gaseste vreo mare companie sa le puna iepurasilor o cordeluta roz, un sort albastru, un cosulet portocaliu sau un tricou verde. Un super brand, bineinteles.
  • O sa fie mai usor decat cu Mos Craciun, pentru ca toti copii vor dori sa aiba propriul lor iepuras, o data ce e aproximativ impoibil sa ai propriul Mos Craciun, tot anul innt'o cusca la tine in camera.
  • Ideea e ca, din punctul meu de vedere, iepurasii nu au nicio vina.
  • Sarbatori cu bine la toata lumea! P.I.M.P. my ad se pregateste Paste, Vama Veche, Bucuresti, in aceasta ordine.
  • kiki

Galeriile foto de la Conferinte

Da, am fost si noi la Conferinte :D si
da, ne-a placut.
da, am invatat multe lucruri noi,
da, ne-am si plictisit pe alocuri (foarte putin si mai mult din cauza oboselii decat alte motive)
da, am fost in ambele zile
da, avem si badge-urile alea roz foarte faine
da, am baut suc, am mancat covrigei, cornulete si pateuri
da, am lipsit de la a sasea conferinta (cauze cat se poate de nobile:P)
da, avem o gramada de poze
da, suntem tot aia cinci galagiosi
da, ne-am facut multi prieteni
da, a fost chiar foarte fain !!!

Casa poporului nu e acasa :p

P.I.M.P. my ad la Capitala reloaded
Se pare ca ne incapatanam al dracului de tare, ca vorba lui Voda Lapusneanu, "daca tu nu ma vrei,io te vreau, ma, Bucurestiule!":p . Ploua ca la Londra si parca baltile's mai mari si mai adanci.
In troleu ma asez langa un tip care, dupa cateva secunde de convietuit pe acelasi scaun cu mine, imi apuca geanta ce marcheaza granita dintre piciorul meu stang si piciorul lui drept si o da la o parte. "Imi pare rau" zic. Intoarce capul. Cobor in Crangasi. Sunt fericita! in seara asta dorm in regie, la caminele de la ASE! Topai entuziasmata cu tenesii printre balti(pe cat posibil). Ridc capul. In fata doua lumini puternice anunta apropierea unei masini. E cat se poate de firesc, dat fiind faptul ca merg pe strada, si nu pe ceea ce ar trebui sa fie trotuarul. Ma opresc si incerc sa ma feresc sa fiu stropita de un 4X4 hotarat. Zadarnic. Invoc toate zeitatile cunoscute intr-un mod cat se poate de pasnic si merg mai departe.
Da, Bucurestiul nu e acasa, dar pentru cateva zile va trebui sa asculte de noi, pentru ca ne-am intors si avem ganduri mari. Ne frecam mainile la unison si ne asteptam clientul. Nu ne pasa de primirea neprimitoare :D, de balti, de "capitalisti" ;) , de ploaie, de 4X4uri s.a.
Maine incepe diCstractia (fanii guerrilla stiu c zic).
Noapte buna, Bucuresti!

Here we go again...

De 2 ori mai multe haine=> de 2 ori mai mult timp in Bucuresti=>Conferinte, Briefing si Training at the O.C. :P
De vreo 5 minute mi-am terminat si eu bagajul de P.I.M.P.(culmea nu a trebuit sa sar pe valiza ca sa se inchida...that's a new one :)) ).L-am facut asa incetuc ca tot ardeleanu' nu care cumva sa uit ceva...lista era pe masa si tot taiam : 1 sticla de Jack pt Marius Balaci(am pus), pita cu unsoare pt Razvan Capanescu(am pus), un ghid "Fara Spaga" pt Dinu Patriciu(am pus :))) ), o carte de muzica pt Florin Grozea(am pus) si printre altele cateva haine pt mine(am pus).
No s-apoi cum s-ar zice p-aci pă la Cluj....chiar...cum s-ar zice?(astept propuneri :)) )
Deci ca sa inchei asa "pe sistem" care este, deci abia astept conferintele care este si regret ca nu e invitat si MarEan Vanghelie deci care nu este.Deci pentru toti participantii care este si de asemenea pentru organizatori ne vedem la Bucuresti.V-am pupat pe portofel;)


P.S.: acest post este un pamflet si trebuie tratat ca atare

T.U.D.O.R.

Despre psihologie si advertising

Aici gasiti originalul:
http://www.olimpiadelecomunicarii.ro/forum/nou-veniti/re-bine-v-am-gasit-673.html#673

Si acum sa vedem: Doamna zice asa:
"Bine v-am gasit!
Sunt psiholog, consilier familie-cuplu si pentru mine comunicarea este foarte importanta.De felul cum decurge comunicarea cu familiile sau cuplurile aflate in impas, de felul cum ii sprijin sa comunice intre ei si sa invete sa relationeze, depinde crearea unei atmosfere armonioase in familie, in care pot creste normal copiii , care la randul lor vor construi societatea sanatoasa de maine .
Si daca in familie se incarca "bateriile " putem spune ca primul pas spre a realiza ce ne-am propus in activitatea sociala, economica, politica, a fost facut. Mi-as dori ca si in societatea romaneasca sa se constientizeze ca e nevoie ca psihologul, consilier si psihoterapeut de familie , sa-si gaseasca locul ca si in celelalte tari civilizate ale lumii.
Niculina Ciuperca"

La care eu:
In primul rand, eu consider ca psihologii sunt necesari doar celor care nu stiu cum ii cheama. Intr-adevar exista situatii in care poate fi de ajutor un psiholog, insa doar pana intr-un moment, deoarece acestia au tendinta de a profita de pe urma bietilor oameni slabi de inger (eu as face exact acelasi lucru daca as fi psiholog). Adica e logic, doar nimeni nu vrea ca toate problemele sa fie rezolvate, caci atunci ei (psihologii) ar muri de foame in asteptarea unei persoane cu probleme. Si acum sa fim sinceri, chiar credeti ca un strain va poate face sa va intelegeti mai bine pe voi insiva?...E posibil sa fii avut experiente similare, dar in mare parte psihologul tot ce stie, stie din carti si/sau experienta profesionala(de asemenea cladita pe spatele unor bieti oameni cu probleme).
La fel ca in advertising, psihologii te manipuleaza, iti induc ideea ca un terapuet, consilier sau specialist (dooamnee:P) iti este de ajutor, ca fara el viata ta ar fi lipsita de sens, sau ca doar la el te poti intoarce cand viata isi pierde din insemnatate. Dupa cum ziceam, la fel si in advertising, toate reclamele nu fac altceva decat sa iti sugereze (foarte energic si convingator, de cele mai multe ori) ca ai nevoie de un anumit produs. Si acum hai sa facem o comparatie intre nebunie mentala/psihoza/relaxare indusa/hipnotizare si Coca-Cola/Sprite/Jacobs/"case irish-romanesti"/Mercedes/BMW/Dacia/Grecia/Austria/Marea Neagra/Poiana Brasov/Alpi. Oare care e mai risk-free? Care se vinde mai bine? Care este cererea? Dar oferta? Si totusi, care este mai eficienta?

Castigator: Psihologia (alaturi de toti specialistii/terapeutii/consilierii/psihologii/psihiatrii/psihoterapeutii/toate denumirile anterioare combinate)

Concluzia: Ne trebuie psihologi (in/pentru advertising) pentru o mai buna manipulare, pardon, pentru o mai buna directionare a valorilor noastre, ale copiilor nostri, care vor putea creste astfel cu o permanenta dorinta nebanuita de a-si cumpara de toate, de la Conversi la Swarovski la carti "How to..." la Armani si la hartie igienica cu afisaj electronic (va aparea in curand). La fel ca si in celelalte tari civilizate ale lumii.
Radu Deac

Nota: cand am vazut post-ul de pe OC nu m-am putut abtine :D

B.N. - inainte de acum...

Nota: luati popcorn & enjoy! :D
CAPITOLUL I
 
   4000 mii de caractere deportate in mail-ul domnului “Selenis-Ethos-OC”. In spatele lor s-au ascuns mult prea multe, si totusi nu suficient de multe, idei si concepte. Doamne ajuta!
   A trecut doar o zi, era totusi prea mult, si am primit raspunsul si automat invitatia la “Nu e sigur, dar e probabil!”. E aceeasi!
   (mai putin de) O saptamana fericita, care s-a scurs repede, s-a terminat intr-o minunata seara de vineri, pe un tren accelerat ce a plecat din statie la 22:03 lasand si in urma o gara plina de saluturi, urari de bine si succes si inca ceva dupa care sa-ti fie dor.
   Un tren viteaz se avanta in noapte peste dealuri, peste munti avand ca destinatie rasaritul de soare dintre cladirile unei urbe schimbate.
 
CAPITOLUL II
 
   Si din cei doi care eram, adica eu si Dana, am ramas doar cu mine, in gara, pe terasa de la “I’m lovin’ it”, in speranta ca vine cineva dupa mine. Si, da, e Ade, salvatoarea din 13 Septembrie, aleea Botorani, impreuna cu “her sidekick” Ratb, care se poate transforma in orice numar de la 1 pana la 500 si ceva, care isi poate atasa antene subtiri, mai groase, roti, sine, geamuri, scaune, afisaje electronice, lumina, oglinzi si/sau benzina.
   Desigur, intr-o jumatate de ora, la etajul 2 se auzea doar cum sforai eu (zvonuri), iar eu nu sforai!
   Orele treceau, dar inca parea devreme, dar mai spre intuneric, in Cismigiu, am descoperit vata pe bat. Nu am mancat, desigur, dar nu sunt sigur de ce… Bulevardele se prelungeau elegant, binecunoscutul “Welcome to the Hotel…” parandu-mi-se o minune a lumii, pierduta si ea in praf si nepasare. Vis-à-vis stralucea, desigur, “Life tastes better with”. Am vazut ceea ce mi s-a parut o manifestare cu adevarat: carti si discuri pe trepte, pe trotuar, teancuri de carti, vechi, noi, albe, negre, gri, colorate, curate, murdare, aranjate, mici, mari, medii, groase, subtiri, de Mark Twain, de Coelho, de Creanga, de Rebreanu, de Cartarescu, de Kafka, de multi. Nu doar un targ oarecare…  
   Era KM 0 si verificam terenul pentru ziua urmatoare. Plimbare relaxanta, fara griji, fara stres, fara ganduri.
   Mai tarziu ne-am molesit, dar am iesit din dizgratiile distractiei si, dupa ce orologiul a sunat de miez, am expirat zambete, beri, povesti, dansuri tribale si feel good inc. alaturi de my generation.    

CAPITOLUL III

   Ploua. Era deja tarziu si imi ziceam ca "poate daca ploaia s-ar opri si din cer n-au sa mai cada lacrimi" voi ajunge si eu la timp. N-a fost sa fie. "Pai stiti prieteni, aglomeratia asta de Bucuresti e incredibila..." si a mers! "Salut, sunt Radu!" de cateva ori, insa, normal nu auzeam nimic. Si totusi, dintre toate numele ma gadila unul pe creier. Era, si nu stiu daca chiar imi pot permite chestia asta dar o sa o fac, Marius. Eu trec repede peste el, dar revin dupa inca doua "Salut, sunt Radu!" cu o expresie pe care Dana, zice ea, nu o sa o uite multa vreme. Adevrul e ca am ramas putin redus in momentul ala, caci era "tipu' de pe net", "ala care stii tu, e cu OC-u', chiar ala cu costum". Si defapt, toata problema era legata tot de imagine si i-am spus. Numai la costum il vazusem pana atunci si, sincer, mi s-a parut ca e de-o varsta cu noi, mai ales ca era acolo in vremea aia cu restul muritorilor: noi, "cei cinci cinci", reprezentantul incolor (era o "ea"), si restul sustinatorilor. S-a dus el la un moment dat, dar Dana inca tot radea. Probabil a fost foarte comic. Desi nu cred ca se insela, deoarece la fel au facut si restul, au ras bine. Deja aveam 1-0!
    Mai greu cu barurile, dar am descoperit ceva ce suna boem, dar s-a dovedit a fi destul de "rational" (asta ca sa vorbesc cat pot eu de frumos despre) "cica a actorilor". Am stat destul de mult pe putinul nostru insuficient pentru un "More of You, More for You" sau o "Served Extra Cold". Rasete, zambete, povesti, frica (din partea "cincilor" de noi) probabil, entuziasm, poze, iar poze, mai multe poze, telefoane, sugestii, intrebari, emotii. Lista lunga in timp scurt, dar care n-au fost in zadar.
    Continuarea ne aduce in prim planul unei camere de filmat ale unui prieten mai vechi de-al Adei, intitulat sugestiv Metrorex. Asta e foarte interesant, deoarece e foarte mare si nu ii trebuie sa se transforme, caci se descurca singur printre tone de pamant si tevi si cabluri electrice vitrege. P.I.M.P. My Ad in actiune, in frig, in asteptarea lui Ciocanel (sau Flavius pentru unii). Ajunge si el cu intarziere. El chiar e din Bucuresti, deci cred ca e ceva in sangele lui. Urmeaza incercari desarte, usi inchise, Lipscani si in final cea mai buna locatie din Lipscani (daca nu din Bucuresti), GARA LIPSCANI. "Povestea merge mai departe", mancare buna, "recunoaste valoarea" si inevitabila "sete de viata".
    Pentru ca eram mai obosit ca Tom in zilele lui de dupa distractie (pentru cine stie episodul), doream sa dorm. Restul au dat tarcoale prin Bucuresti cu aparatul in mana, ca japonezii. Si s-a terminat duminica.

CAPITOLUL IV

    Mult prea dimineata sa ma ridic din pat. Mult prea plin sidekick-ul Ratb, care era transformat intr-un numar populat si aglomerat, 41. Capat si nimeni. Vad totusi Casa Presei. Macar eram in zona. Telefoane, multe de tot. Nervi. Emotii. Nervi multi. Ingrijorare. Cam o jumatate de ora de nesiguranta. Greu.
    Trec toate, se intregeste trupa, se face inscrierea, se foloseste balconul, se scoate arsenalul, se traseaza ultimele idei principale, se agita spiritele. Si incepe!
    Nu mai aud nimic inafara de muzica din casti si gandul meu sorbind textul din fata ochilor. Increzator. Pregatit. 10 minute si intram. Multumim Ciocanel pentru ciocolata si sucuri! Inca putin... Iese o echipa. Nu sunt prea incantati si sunt plini de laptop-uri, stative, planse, desene, A4-uri, costume, parfum, tacere. Un singur minut!
    Inspir! Expir! Inspir! Expir!
    BAFTA! "Hai, intrati!"

Semnat, Radu!

O LUME FARA POLITIE...(part 2&3)

“O LUME FARA POLITIE”
- banner online –

   Pentru cea de-a doua executie, banner-ul on-line, s-a gandit urmatorul concept:

   Un teaser format din 2 cadre:

CADRUL 1: “IMAGINEAZA-TI” apare scris cu alb pe fundal negru
CADRUL 2: avem imaginea unui autobuz privit din interior, in care 4 personaje oarecare incearca sa fure unul altuia portofelul.

   La click pe respectivul teaser se va face o redirectionare pe site-ul Politiei Romane unde se va afla clipul din cadrul spotului TV.

“O LUME FARA POLITIE”
- emitator bluetooth –


   Cea de-a treia executie se refera la implementarea unui program pilot in toate resedintele de judet din tara. Acest program presupune amplasarea unor emitatoare Bluetooth in zonele mai aglomerate, care vor detecta telefoanele mobile cu Bluetooth activ si vor expedia catre acestea un mesaj prestabilit, precum cele de mai jos:

Imagineaza-ti ca esti nevoit sa iti inchizi usa cu 30 de lacate! Din fericire realitatea este alta! Aici pentru tine!Politia Romana!
Imagineza-ti ca esti nevoit sa-ti tii mereu mana pe portofel! Din fericire realitatea este alta! Aici pentru tine! Politia Romana!

   Va multumim pentru atentie! Acestea au fost cele trei exeutii gandite de membrii echipei "P.I.M.P. My AD" !!!  Ne vedem la CONFERINTE :D

O LUME FARA POLITIE...


“O LUME FARA POLITIE”
- script spot TV –

NOTA!:
Pe parcursul intregului spot, perspectiva este una 1st person.

CADRUL I: “IMAGINEAZA-TI…” – font mare, alb pe negru
(fade-in sunete de lacate si yale care se deschid)



CADRUL II: primul cadru devine o usa, care se deschide. Ni se prezinta o aglomerare de blocuri dezafectate, stil ghetto, fara geamuri, fara usi si pline de graffiti-uri. Imagine alb-negru, fara sunet de fond.


(fade-in sunet alarma de masina)


CADRUL III: schimbarea privirii 45 grd spre stanga, printr-o rotatie in viteza. Pe fundal se vad acealeasi blocuri darapanate, iar in partea stanga a imaginii se observa o masina luxoasa, moderna (Rolls Royce Phantom :P) fara roti, suspendata pe caramizi. Masina este colorata intr-un rosu aprins, iar caramizile in culoarea normala, restul imaginii fiind alb-negru.


(izbucneste o alarma puternica de banca)


CADRUL IV: schimbarea privirii 90 grd spre dreapta, prin aceeasi rotatie in viteza. Pe fundal se observa o cladire mare si impresionanta, purtand inscriptiia “BANCA”. In centrul imaginii se afla doi indivizi cu masti pe fete, avand cate un sac in fiecare mana si cate o tigara in gura, care coboara scarile linistiti, razand. Imaginea este tot alb-negru, singurele culori prezente aici fiind cele ale sacilor –verde- care au inscripionate, vizibil, semnul “$” de culoare alba.




(se aude o franare brusca, apoi un sunet de accident rutier-coliziune-, dupa care sunetul unui demaraj sportiv, in forta)


CADRUL V: privirea se schimba 90 grd spre dreapta, prin rotatia in viteza. In plan secund aceleasi blocuri de ghetou, iar in prim plan o strada simpla. In partea dreapta a strazii, pe trecerea de pietoni, sta intinsa o persoana in varsta, de gen feminin, avand pe ea urme de anvelope, care se prelungesc pana in partea stanga a imaginii, unde se observa spatele unei masini. Planul secund si strada sunt alb-negru, persoana, urmele de anvelope si spatele masinii sunt colore. In acest cadru, fundalul sonor este asigurat de un beat de hip-hop underground.



CADRUL VI: “Din fericire, REALITATEA este alta! - font mare, alb pe negru
- sunet de fond: beat-ul de hip-hop underground
- AICI PENTRU TINE –
POLITIA ROMANA
www.politiaromana.ro


Si din fericire am trecut in FINALA  OLIMPIADELOR !!!! :X:X:X